12 rezultate (0,26458 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Adriatica. Un concert al civilizatiilor la sfarsitul epocii moderne

Adriatica. Un concert al civilizatiilor la sfarsitul epocii moderne

Analistul politic Robert D. Kaplan exploreaza un spatiu neglijat de istorici si de specialistii in geopolitica: bazinul Marii Adriatice - un creuzet al identitatilor fluide si multiple care definesc in prezent Europa. Incepandu-si calatoria de-a lungul coastei adriatice din Italia, trecand prin Slovenia, Croatia, Muntenegru si Albania si incheind-o in insula Corfu, autorul strabate oras dupa oras, analizand tot ce-i iese in cale, reflectand, discutand cu oamenii locului, citand generos din cartile care l-au condus spre aceste tarmuri, lasandu-se in voia spec­tacolului naturii, a peisajelor citadine sau a lucrarii timpului asupra monumentelor. Acest spatiu de ciocnire intre civilizatii ni se arata astfel ca o prefigurare a crizei cu care se confrunta Europa si lumea de azi, iar Robert Kaplan stie sa extraga din istoria lui trimilenara o viziune indrazneata si pozitiva asu­pra noii Eurasii. Utopie, profetie sau, pur si simplu, optimism? Marea Adriatica este mai mult decat o componenta vitala a Medi­teranei. Este si o linie de falie a civili­zatii­lor si a sistemelor ideologice, precum si o cheie pentru identitatea geografica a Europei Centrale. Dihotomia dintre Occident si Orient, in mod traditional fragila pe aceste tarmuri mereu intrepatrunse, e din ce in ce mai slaba: mai degraba decat o "ciocnire", avem parte de un "concert". Catolicismul si Ortodoxia, Ortodoxia si Islamul, Roma Apuseana si Roma Rasariteana, Mediterana si Balcanii realizeaza o fuziune captivanta la Marea Adriatica. Toata Europa este distilata aici, intr-o geografie care poate fi perceputa si, prin urmare, inteleasa. Este globul pamantesc in miniatura. Intr-adevar, subtilitatile civilizatiilor Adriaticii pot fi extinse la nivel mondial. Epoca populismului, pe care mass-media o vad ca pe un fenomen secundar, este cantecul de lebada al epocii nationalismului. In consecinta, Adriatica este o elegie pentru o categorie de distinctii pe care le-am observat o viata intreaga. Europa nu isi permite luxul de a neglija aceste state problematice prin care tocmai am calatorit. Marea Adriatica, aflata in inima lumii mediteraneene si a celei central-europene, constituie o geografie nervoasa care, in secolul XXI, va avea de spus o poveste geopolitica a carei intriga inca nu a fost scrisa. - Robert D. KaplanO viziune caleidoscopica, o incursiune profunda in trecutul si viitorul Europei. - The Wall Street JournalUn jurnal de calatorie labirintic si o analiza politica ce deschide o fereastra catre fluxul involburat al constiintei Europei. - Publishers WeeklyAjuns la ultima pagina a cartii, simti nevoia sa o parcurgi din nou, ba chiar sa pornesti pe urmele pasilor lui Kaplan. Curiozitatea si setea lui de a sti totul despre locurile prin care trece sunt molipsitoare, iar efortul de a dobandi noi perspective asupra lecturilor si calatoriilor facute de-a lungul vietii este exemplar. - The DispatchRobert D. Kaplan ofera cititorului o colectie eteroclita de observatii, reflectii, relatari si analize critice adunate intr-un jurnal de calatorie scris in timp ce strabate orasele de pe tarmul Marii Adriatice sau din prejjma lui. Vremea, peisajele, calatoriile cu trenul - toate sunt pentru el o invitatie de a aprofunda o vasta bibliografie tematica din care fac parte arta, literatura si istoria. Din discursul lui razbat intelepciunea si incertitudinile unei vieti intregi dedicate studiului si cercetarii. Este un privilegiu sa-i urmaresti sirul gandurilor, in timp ce trece de la Boccaccio, de pilda, la Claudio Magris, de la James Joyce la O mie si una de nopti, pe fundalul marii, al monumentelor si al cafenelelor. - The New York Time

RON 54.15
1

Cele doua carti despre excelenta si progresul cunoasterii divine si umane

Ochiul si lucrurile

Dictionar latin-roman

Dictionar latin-roman

Editura ofera tuturor celor interesati (elevi, studenti, profesori) varianta mica a Dictionarului latin-roman a profesorului Gheroghe Gutu (lucrare cunoscuta inca din anii '60, in lumea de specialitate romaneasca, sub denumirea uzuala de "Gutu mic"). Continand peste 15600 de cuvinte-titlu, Dictionarul latin-roman, varianta mica, reuneste chintesenta tezaurului lexical latinesc din epoca clasica. El constituie - si va constitui si pentru generatiile viitoare - cel mai bun instrument de lucru pentru descifrarea frumusetilor ascunse in textele marilor autori latini. Un dictionar latin-roman cuprinde lexicul unei civilizatii si al unui patrimoniu cultural de care ne despart aproape doua mii de ani si care este fondul subiacent al civilizatiei moderne actuale, al culturii europene si al culturii in general. Prin forta lucrurilor, aici multe cuvinte trebuie sa fie nu numai traduse, ci si explicate. Termenii care privesc institutiile politice, militare, religioase, termenii stiintifici si tehnici din orice domeniu (agricultura, medicina, drept, arhitectura, stiintele naturii, farmacopee), termenii filozofici, numirile geografice, istorice, numele si genealogiile mitologice, multe denumiri de mestesuguri, obiecte, ustensile, arme etc. etc. nu pot fi redate punandu-se in dreptul lor doar termenul corespunzator modern. Un asemenea dictionar serveste in acelasi timp ca un lexic succint de antichitati romane, o enciclopedie sumara, asa incat cel care il foloseste sa nu fie silit sa recurga la alte surse decat in cazul ca are nevoie de informatii mai ample. Am cautat sa satisfacem in limitele cuvenite aceasta cerinta. Trecerea latinei tarzii - a celei populare, vorbite - spre limbile romanice particulare, care iau nastere in relativ scurta vreme, si a celei culte, carturaresti, la calitatea de superstrat de limba culturala, secole de-a randul, in scoala, in actele oficiale si in administratie, in operele stiintifice, religioase, filozofice si tehnice de orice fel, ne-a facut, daca nu sa indicam - nu acesta este scopul dictionarului de fata - cel putin sa sugeram la ce cuvant romanesc sau modern a dus termenul latinesc si sa usuram astfel intelegerea genetica a unui foarte mare numar de cuvinte si deci notiuni de limba romana actuala si din alte limbi moderne. - Gheorghe Gutu, iulie 198

RON 71.10
1

Dezinformarea

Viata e simpla

Ochiul negru al fluviului

De la ciuma lui Caragea la holera balcanica

Ultima ispita a lui Hristos

RON 52.25
1

Romanii: stigmat etnic, patrii imaginare

Romanii: stigmat etnic, patrii imaginare

La adăpostul zidurilor mănăstirilor sau conacelor boierești moldo-valahe, ale cancelariilor maghiare și ale palatelor voievodale s-a desfășurat timp de secole un război nevăzut. Un război neobosit, subtil și crâncen. Războiul pentru origini. De unde venim? Cine a fost aici mai întâi? Cine poate să-și ceară drepturi și întâietate? Războiul acesta este cu atât mai cumplit, cu cât unele cronici și documente, probabil maghiare, preluate și folosite și de unii cronicari români, vorbesc despre venirea cândva, târziu, a românilor ca tâlhari trimiși în ajutor ungurilor contra invadatorilor din estul sălbatic. Oroare, rușine, ofensă, strigă cronicarii și cărturarii români, care nu întârzie să aducă ei înșiși dovezi ale vechimii antice daco-romane și ale continuității românilor în aceste locuri, ca scut contra pretențiilor politice și teritoriale ale vecinilor mai puternici. Dovezi pentru mândria care începea să fie națională. Volumul de față este o analiză a tuturor acestor surse medievale și moderne, plasate în timp, spațiu și context cultural-politic. Este o scufundare în adâncurile scrisului istoric central- și est-european; Ovidiu Pecican încearcă să ajungă la izvoarele care au iscat toate aceste controverse și lupte istoriografice timp de câteva veacuri. Cine suntem? De ce originile românilor sunt atât de obscure? Care sunt legendele și evenimentele istorice de la care au pornit primele cronici defăimătoare? E oare vorba despre rea-credință, sau despre imaginația scăpată din frâu a unor secretari și copiști din Evul Mediu? Care a fost rolul românilor în apărarea Regatului Ungar? Care sunt argumentele cărturarilor „naționaliști“? Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele, pe care nimeni nu și le-a pus până acum, le aflăm din paginile unei cărți de istorie scrise ca o poveste fără sfârșit

RON 56.05
1

Ce înseamnă să fii om

Ce înseamnă să fii om

Traducere de George Arion Jr. Mai mult decât o carte, Ce înseamnă să fii om este o experiență, o călătorie în miezul conștiinței noastre. Printr-o combinație unică de relatări personale, meditații filozofice și experimente captivante, Charles Foster, profesor la Oxford University, ne face să regândim limitările viziunii moderne și raționale asupra lumii și să explorăm adâncurile minții umane. Dincolo de perspectivele științifice, de aluziile literare și de reflecțiile introspective, autorul ne cheamă să-l însoțim într-o cercetare experimentală a condiției strămoșilor noștri, încercând să trăiască la fel ca vânătorii-culegători din Paleolitic sau ca fermierii din Neolitic. Aceste experimente făcute pe viu nu sunt simple cascadorii, ci încercări autentice de a înțelege senzațiile, gândurile și provocările care au stat la baza umanității noastre.Ce înseamnă să fii om este o călătorie emoționantă în adâncurile conștiinței umane, în căutarea locului nostru în lume. Este o carte care ne rămâne în minte și după ce o terminăm de citit, o carte care ne va face să vedem lumea din jur cu alți ochi. „Ce înseamnă să fii om este deopotrivă un tratat erudit și un fel de jurnalism vizionar; e o mărturie de la marginile conștiinței noastre îmbâcsite.“ — The Atlantic „Foster este un scriitor cu capacități extraordinare... Ce înseamnă să fii om este o lecție despre ce să cauți în natură. Este un discurs despre conștiința pe care am avut-o la începuturile omenirii și pe care, de-a lungul mileniilor, am osificat-o. E o carte amuzantă. Emoționantă. Deschizătoare de orizonturi.“ — Forbes „Foster este un scriitor interesant și un partener antrenant în această carte neobișnuită, uneori înnebunitoare. Ideea că noi, ca specie, am pierdut ceva în trecerea de la animismul nomad la o civilizație statornică este provocatoare și bine fundamentată.“ — The Guardia

RON 49.50
1

Civilizatii si tipare istorice

Civilizatii si tipare istorice

Civilizatii si tipare istorice - Editie ilustrataEditie cu 80 de desene documentare de Mihail Coosuletu si Simona Vilau, 40 de ilustratii alb-negru si 55 de ilustratii colorIn umbra civilizatiei majore, inainte ca aceasta sa dispara la randul ei, cate alte culturi n-au pierit fara urma! Aceasta imensa drama e astazi traita de multi cu nespusa intensitate. Trebuie sa apartii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar inainte de a inflori, pentru a intelege nesfarsita disperare a acelora care asista neputinciosi la disparitia inexorabila a celor mai pretioase valori ale lor. Cu fiecare cultura care moare, o floare unica se vestejeste pentru a nu mai renaste, o mireasma incomparabila se risipeste pentru totdeauna. Exista comori de intelepciune si poezie in cele mai mici idiomuri, ca si in conceptia despre lume a celui mai mic trib destinat disparitiei. Toate sunt pierdute – pierdute pentru totdeauna si pentru toti. In viata popoarelor, ca si in toata Creatiunea, ceea ce izbeste cel mai mult si scandalizeaza intr-adevar spiritul este risipa Naturii. Cei care astazi sunt privilegiati si apartin culturilor majore pot inca sa se legene in iluzia perenitatii lor. Dar pana cand? Ce ramane din Egiptul antic, din Mesopotamia, din Creta, din Mexic si Peru? si cum am putea avea asigurarea ca rasa noastra trufasa, care de veacuri isi intinde dominatia asupra neamurilor si lucrurilor toate, nu va cadea si ea, odata, in toropeala si apatie? - Neagu DjuvaraDraga prietene, multumesc pentru carte, a carei actualitate ma frapeaza mai mult decat atunci cand am citit-o in manuscris. [...] Ascensiunea „marginalilor" a devenit in cativa ani un fenomen evident pentru orice om care gandeste, si chiar pentru cetateanul obisnuit. „Centralii" sunt terminati, si ei o simt. Oboseala psihologica este intr-adevar trasatura fundamentala a acelor civilizatii al caror vid interior se acomodeaza cu utopiile si cu psihanaliza. Noi venim dintr-o tara barbara ca sa deplangem soarta celor aflati in primejdie si fericiti de a fi in primejdie. Doresc ca lucrarea dumitale sa suscite ecoul meritat si iti trimit toata prietenia mea. - Emil CioranNeagu M. Djuvara s-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de origine aromana asezata in tarile romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati si universitari. Licentiat in litere la Sorbona (istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940). Participa la campania din Basarabia si Transnistria ca elev-ofiter de rezerva (iunie-noiembrie 1941); ranit in apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe in mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineata zilei de 23 august 1944, in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica. Numit secretar de legatie la Stockholm de guvernul Sanatescu, va ramane in Suedia pana in septembrie 1947, cand comunistii preiau si Externele. Implicat in procesele politice din toamna anului 1947, hotaraste sa ramana in exil, militand pana in 1961 in diverse organizatii ale diasporei romanesti (secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, la Paris; ziaristica; Radio Europa Libera; secretar general al Fundatiei Universitare „Carol I"). In 1961, pleaca in Africa, in Republica Niger, unde va sta douazeci si trei de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului francez al Afacerilor Straine si, concomitent, profesor de drept international si de istorie economica la Universitatea din Niamey. Intre timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. In mai 1972, capata doctoratul de stat la Sorbona cu o teza de filozofie a istoriei; mai tarziu, obtine si o diploma a Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana dupa revolutia din decembrie 1989, cand se intoarce in tara. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucuresti si membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iasi.Principalele publicatii: Le droit roumain en matiere de nationalite, Paris, 1940 (teza de doctorat); „Demetrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", in Revue des etudes roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; Civilisations et lois historiques. Essai d'etude comparee des civilisations, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiata de Academia Franceza); in romaneste, Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor, Humanitas, 1999; „Les 'grands boiars' ont-ils constitue dans les principautes roumaines une veritable oligarchie institutionnelle et hereditaire?" in Sudost-Forschungen, Band XLVI, Munchen, 1987, pp. 1-56; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautes danubiennes dans la premiere moitie du XIXe siecle, Publications Orientalistes de France, 1989; in romaneste, Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; L

RON 75.05
1