5 rezultate (0,13264 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Gheorghe sincai. Viata si opera

Din mainile valahilor schismatici

Din mainile valahilor schismatici

Românii au fost la putere în Transilvania secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea, alături de nobili, de saşi şi de secui, dar tot atunci a început şi s-a produs treptat, dar implacabil, îndepărtarea lor ca grup distinct de la conducere. Mai întâi, ei erau de credinţă „grecească” şi – conform mentalităţii timpului – nu mai puteau fi la putere într-un stat de credinţă „latină”, campion al misionarismului catolic, într-un stat care se revendica drept „apostolic” şi „marianic” (protejat de Fecioara Maria), având menirea declarată să lupte pe toate căile, inclusiv cu armele, contra „păgânilor, a ereticilor şi a schismaticilor”. S‑a văzut repede că aceşti români cuprinşi în Transilvania şi în Ungaria prelungeau masa poporului lor situat spre sud şi spre est, că erau nesiguri în fidelitatea lor faţă de rege şi coroană, că întreţineau, la început mai mult inconştient şi intuitiv, legături cu fraţii lor de peste munţi, de care îi legau atâtea caracteristici comune, inclusiv vechi formaţiuni politice care „încălecau” Carpaţii. Încrederea autorităţilor oficiale ale Transilvaniei şi Ungariei în români a început să scadă, pe măsură ce sporea suspiciunea românilor faţă de aceste autorităţi. Era tot mai clar că, în stăpânirea solidă şi în exploatarea Transilvaniei, autorităţile nu se puteau baza prea serios pe români. Mult mai de încredere pentru rege şi apropiaţii săi erau nobilii (cei făcuţi nobili de către suveran), saşii, secuii etc., adică acele grupuri de oameni – majoritatea colonişti, veniţi mai de departe sau mai de‑aproape – dăruite cu pământuri şi apoi cu largi privilegii. (Ioan-Aurel Pop

RON 82.80
1

Trianon, Trianon! A Century of Political Revisionist Mythology

Trianon, Trianon! A Century of Political Revisionist Mythology

Trianon, Trianon! A Century of Political Revisionist Mythology There is still enough space on the globe for everyone to live in peace. We are the largest and the most solid people in this Southeast Europe for us not to look towards the future with confidence. And in order to lighten the road ahead, we do not need to mystify the past. On the contrary. Isn’t it wiser to reconcile with history’s verdict and get along with each other? - David Prodan, Transylvania and Again Transylvania, 1992 Table of Contents: • Vasile Puscas: Foreword • Gabriel-Virgil Rusu: From the Idea of Nation to the Establishing of Nation-States (until the First World War) • Dumitru Preda: The Diplomatic and Military Factors in the Achievement and International Recognition of Romanian Union • Tudor Salantiu: Operationalization of Outcomes Features from the Versailles System • Vasile Puscas, Vasile Vesa: Romanian Public Opinion on the Paris Peace Treaties (First Interwar Decade) • Mariana-Narcisa Radu, Codruta-Stefania Jucan-Popovici: The Principle of Nationalities and the Trianon Treaty • Veronica Turcus: The Avatars of the Recovery of the Archival Patrimony from the Territories United to Romania, after the Trianon Treaty • Serban Turcus: The Holy See and the Disavowal of the Doctrine of the Holy Crown of Hungary in the Context of the Treaty of Trianon (Documents Dating from 1919-1921) • Florin Abraham: The Trianon Treaty and Revisionist Political Mythology. Traditional and Recent Approaches • Ionel N. Sava: From Political Nostalgia to Cultural Trauma. Hungary’s European Dilemma a Hundred Years After Trianon • Vasile Sebastian Dancu: Illiberalism and the Trianon Syndrome. The Orban Regime and the Support of Ethnic Parallelism in Transylvania • Vasile Puscas: Trianon, Trianon! (Afterword) • Inde

RON 97.00
1

Jean Starobinski, plenitudinea posibila

Jean Starobinski, plenitudinea posibila

Așa cum Starobinski face din corp și mesajele lui o unitate de sens cu valoare totalizantă, tot astfel în cartea Angelei Martin referința la emoție, percepții și, implicit, la corp și la subiectivitate, văzute ca unitate a cunoașterii, preia miza critică și o duce în afara concurenței cu predecesori care au închis teritoriul exegezei starobinskiene în cadrele genului. Având o relație de impregnare, în sensul malinowskian al termenului, și deci o cunoaștere sensibilă a operei criticului, autoarea urmează traseul „viu” al „relației critice”, așa cum este el descris de Starobinski, alegând postura în care se simte cel mai confortabil, aceea a libertății de cititor în raport cu opera. (RODICA ZANE) Am scris aceste eseuri, începând din anul 2014, cu senzația că răspund nu unor scrisori imaginare, ci unei temeinice afecțiuni de fond care a sporit cu anii în armonie cu lecturile cărților sale, dar și cu pasiunea pentru critică răsfrântă asupra mea „pe viu” din cea mai proximă vecinătate. Îi ofer, așadar, cititorului o carte de critică și confesiune, cu speranța că l-am lăsat, în primul rând, pe maestru să-i vorbească. În inepuizabila varietate interpretativă pe care o oferă – în elaborarea căreia criticul comunică deopotrivă cu operele și cu cititorul – se produce, în pofida oricărei stricte autovigilențe, și o scurgere: o comunicare de sine. Jean Starobinski o numește „trădare”. Conotația ei însă contrazice sensul tare al vocabulei, nefiind nicidecum negativă, căci pune în lumină efectul unei confruntări prodigioase între limitele umanului și limitările culturalului. Criticul nu se percepe distinct de critica sa, prin urmare, nu livrează cu intenție o biografie „personală” de uz public. Se expune sau se ascunde privirii „unui cititor” în măsura în care o face propria critică. (ANGELA MARTIN

RON 38.80
1

Keith Hitchins: The Historian's Honesty. Onestitatea istoricului

Keith Hitchins: The Historian's Honesty. Onestitatea istoricului

Textul acestui volum este o evocare a personalității Profesorului și Istoricului Keith Hitchins de către un fost student. Paginile pe care acum i le dedicăm sunt rezultatul unei intenții pe care am formulat‑o la începutul lunii aprilie 2020, atunci când i‑am urat Profesorului „La Mulți Ani!”, cu prilejul împlinirii vârstei de 89 de ani. Se pensionase de o jumătate de an, dar lucra asiduu la proiectele istoriografice pe care și le propusese pentru perioada următoare. Atunci am avut gândul de a dezvolta câteva articole ale mele, din ultimele două decenii, care tratau despre activitatea istoriografică a lui Keith Hitchins, într‑o prezentare în volum, cu prilejul împlinirii a nouă decenii de viață, în 2 aprilie 2021. Cu multă durere în suflet și mari regrete am aflat, în 2 noiembrie 2020, de la apropiații Profesorului din Urbana‑Champaign (SUA), că reputatul istoric, intelectual și mai presus de orice un MARE OM a trecut la cele veșnice. Dar gândul fostului lui student nu a dispărut și, la vremea când ar fi trebuit să împlinească 90 de ani, publicăm aceste pagini ca semn de nemărginită apreciere și profund respect pentru înaltul său umanism și tot ce a realizat în domeniul istoriografic, dar mai ales pentru efortul lui continuu în dezvoltarea dialogului cultural româno‑american/occidental, pentru încrederea că națiunea română este înscrisă pe calea integrării în europenitate. Alcătuit pentru a reda un portret bio‑bibliografic al distinsului istoric Keith Hitchins, volumul a reluat și completat câteva texte pe care le‑am publicat în Activitatea științifică la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj‑Napoca (2011) și Transylvanian Review (1997, 2011). Bibliografia, tehnoredactată de d‑na Codruța Cuc (Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj‑Napoca), am primit‑o direct de la Profesorul Keith Hitchins, în 2011, iar datele de continuare, până în 2019, le datorez bunăvoinței d‑nei Pompilia Burcica, o colaboratoare a Profesorului în ultimii ani de viață, și publicației Society for Romanian Studies Newsletter (Decembrie 2020). Sugestii remarcabile în conturarea acestui volum au venit și din dialogul cu istoricul american Paul Michelson care a publicat recent (Archiva Moldaviae, 2020) o excelentă prezentare a vieții și activității istoriografice ale Profesorului Keith Hitchins. Dar, cum spunea adesea Keith Hitchins, „nimeni nu e perfect”. Iar medalionul pe care‑l înfățișăm acum cititorilor nu conține toate aspectele și nuanțele operei istoriografice a marelui istoric. De altfel, un scop pe care l‑am urmărit este de a dezvolta interesul pentru scrierile sale deosebite și, în același timp, de a spune breslei istoricilor că avem încă multe de învățat din ceea ce a creat Keith Hitchins în istoriografie și cultură. Căci istoricul Keith Hitchins ocupă un loc distinct, de mare cinste și valoare în istoriografia americană, dar deopotrivă în cea a României și în istoriografia universală. (Vasile Pușcaș

RON 29.10
1